WOW
Eveniment de 2 zile ce va cuprinde 7 Obiective.
În data de 20 și 21 Iulie 2024 vom vizita 7 obiective turistice din Hunedoara, în Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina.
Întâlnirea noastră va fi în 20 Iulie 2024 la ora 14:00 în Municipiul Lupeni, Județul Hunedoara la Parcul CAP de unde va fi plecarea cu microbuzul organizat de noi.
Cine vine din altă parte din afara Văii Jiului ne întâlnim la ora 14:45 la Peștera Bolii, care este localizată la ieșirea din Petroșani, Jud. HUNEDOARA.
După o scurtă socializare începe drumeția noastră .
---------------------------------------------------
1. Peștera Bolii - accessul se face cu plată la intrare
Turiștii care circulă pe DN66 dinspre Haţeg spre Valea Jiului sau care urcă din sudul țării spre Deva, trec – uneori fără să știe pe lângă unul dintre obiectivele turistice Hunedorene cele mai importante și mai spectaculoase: Peștera Bolii.
Aceasta este situată la aproximativ 1 kilometru de şosea şi, din fericire, a fost amenajată, așa că poate fi străbătută fără să fie necesar echipament special pentru coborârea în subteran. Drumul coboară dinspre Haţeg spre Petroşani, trece pe lângă dealul care poartă în spinare ruinele cetăţii dacice de la Băniţa, ca să ajungă în zona pârâului Jupânesei.
Cine a decis s-o viziteze mai are de parcurs doar un regres de câteva zeci de metri pentru a ajunge la „gura” gigantică a Peşterii, amintind de leviatanul biblic. Aici pereții naturali din calcar au fost străpunși de torenţii vijelioşi ai muntelui.
Peștera Bolii, locuită de oamenii timpurilor preistorice
Peștera Bolii este printre puţinele din ţară care poate fi parcursă, și datorită pârâului care o străbate, de la un capăt la altul. Mai mult, să nu fiți surprinși de scena pe care o veți găsi înăuntru: deși e străbătură de pârîul Jupâneasa, peștera are o acustică extraordinară, așa că aici pot fi susținute concerte: de la corale, până la concerte rock!
Numele peşterii provine de la Familia Bolia, care este menţionată pentru prima oară în anul 1.404 într-un act de donaţie al regelui Sigismund. Prin acesta, voievodul Bolia, din Țara Zarandului, primea proprietăţi de pământ şi păduri în zonă.
„ţinutul şi peştera au fost locuite de oamenii timpurilor preistorice”, dimensiunile uriaşe ale peşterii putând adăposti un întreg trib, conform informaţiilor din „Monografia istorico-geografică a localităţii Petroşani”.
Au fost descoperite aici mărgelele şi vase din lut, dar şi unelte din piatră şi os începând din perioada Paleoliticului. Reprezentanţii Asociaţiei Petroaqua, organizaţie de ecologie şi intervenţii în caz de inundaţii care a primit spre administrare Peştera Bolii, spun că primele date despre această peşteră ne sunt furnizate de M. J. Ackner în anul 1838.
Potrivit cercetătorilor, Peştera Bolii a oferit adăpost inclusiv pentru mărfurile aduse de negustorii porniţi de la Marea Egee şi Siria şi desfăcute apoi la Appullum şi Potaissa, unde erau cantonate legiunile a XIII-a Gemina şi legiunea a V-a Macedonica.
Spectacol în adâncuri
Peștera Bolii, sub forma unui tunel cotit, a fost săpată în calcarele Jurasice ale Dealului Bolii de apele vijelioase ale pâraielor Jupâneasa şi Galbina, la o altitudine de 720 m.
De la insurgenţă până la resurgenţă (de la intrare până la ieşire), peştera se întinde pe o lungime de 455 de metri, dar lungimea tuturor galeriilor este de peste 1.400 de metri. Intrarea peşterii are o lărgime de 20 de metri şi o înălţime de 10 metri, dar dacă aţi intrat în adâncuri, aşteptaţi-vă la spectacol: pereți de 45 de metri înâlțime.
Cândva peştera adăpostea lilieci, iar existenţa guanoului (excrementele lăsate în urmă de aceştia) în adâncul peşterii confirmă prezenţa unor astfel de colonii.
Dragostea care sparge muntele
Numele pârâului care străbate Peștera Bolii provine, potrivit reprezentanților PetroAqua, de la frumoasa legendă a Jupânesei. Odinioară stăpâna pământurilor din această trecătoare se spune era o domniţă căreia oamenii îi ziceau Jupâneasa.
Ea își dorea în taină, ca iubitul ei, chemat la luptă de Lupii Albi, să se întoarcă degrabă din război. De aceea, frumoasa Jupâneasă cobora în peşteră la icoana Sfintei Fecioare Maria, apariţie naturală în stânca peşterii care poate fi văzută şi astăzi de turiştii care coboară în adâncuri, rugându-se s-o ajute să ajungă din nou împreună cu iubitul plecat.
Înduplecată de rugăminţile fierbinţi ale Jupânesei, Fecioara Maria o transformă pe aceasta într-un pârâu care curge vijelios la vale, în căutarea iubitului, săpând de dor, piatra muntelui și pereții peșterii.
Intrarea la Peștera Bolii costă 10 RON / Persoană
---------------------------------------------------
2. Cheile Băniței – Al doilea traseu de vizitat ce va fi prin apă și este spectaculos de frumos.
De fapt este un canion căci pe cea mai mare lungime râul scaldă ambele maluri de stâncă.
Mă mir și mă bucur în același timp că este un obiectiv wow puțin cunoscut în țara noastră, căci altfel ne-ar trebui semafoare să nu ne izbim de chei la impact cu aglomerația. Pe parcursul plimbării noastre în canion este posibil să mai întâlnim și alți drumeți curioși si dornici de aventură cu care ne vom saluta cum fac drumeții în tot deauna.
Este o zona unde veți merge pe stâncă pe malul drept și stânca este umedă în general (deci atenție să nu alunecați), în rest pașiți numai prin apă. Super belea!
Adâncimea apei este variabilă în funcție de anotimp și ploi. Evident că în situația că vine o ploaie iminentă este de evitat traversarea canionului.
În iulie, când mergem noi, apa în general este sub genunchi, cu exceptia ultimului pasaj unde trece de genunchi, dar fără a face igrasie la fund.
Traseul arată cam așa. Traversăm râul pe podul din lemn pe care îl vom întâlni după ce trecem de bariera urmând poteca. La pod, poteca mai merge 50 metri pe malul stâng, dar ea se înfundă într-un perete de stâncă lângă o mică cascadă care e periulos să o traversezi prin apă. Deci traversăm pe pod pe malul drept, apoi mergem o bucată cocoțați pe malul betonat al râului 50 de metri, apoi începe pasajul stâncos urmat de cel prin apă.
Forma pereților, mai inalți pe dreapta, este una convexă, practic este o semiboltă. Pe pereții calcaroși se evidențiază perfect nivelurile de evolutie a canionului, cota până la care curgea apa cândva cu mii de ani în urmă, săpând, săpând și iar săpând acest canion de 500 metri lungime. Cheile sunt formate de pe Râul Banița. Înălțimea pereților atinge circa 15 metri. Lătimea văii circa 2 metri.
Durata: 30 – 60 min dus – întors în funcție de cât vreți să petreceți pe aici făcând fotografii.
Dificultate: ușor
Echipament: IMPORTANT!
Nu parcurgeți traseul desculți, riscați să vă taiați în tălpi, chiar dacă nu sunt cioburi posibil o piatră ascuțită sa va creeze probleme. Ideal ar fi să vă puteți încălța în papuci speciali de apă din neopren cu talpa aderentă, cauciucată. Se poate traversa canionul și în adidași obișnuiți. Utilizați o pereche care sunt pe ducă sa nu regretați dacă cumva se dezlipesc tălpile.
Nimeni nu va scăpa de apă la sfârșitul evenimentului. Va fi o bătaie pe cinste cu apă.
Itrarea în Cheile Băniței costă în jur de 10 RON / Persoană
---------------------------------------------------
3. Camping Merișor - Obiectivul al 3-lea și ultimul pe data de 20 iulie.
Camping & picnic Merisor Bănița, Județul Hunedoara, se află intr-o zonă mirifică pe drumul National DN66 dintre Hateg si Petroșani. Se poate campa cu rulote și corturi, fiind dotat campingul și cu camere moderne, avînd posibilitatea organizării de e venimente in aer liber!! Există baii rapide pentru trecători precum și pentru cazări.
Aici în camping ne montăm corturile după ce am vizitat Peștera Bolii și Cheile Băniței.
Cine iși rezervă cazare își va prelua cheile de la căsuță.
Locul de campare se află într-o zonă bogată de monumente ale naturii, unde vom vizita în data de 21 Iulie Cascada Șipot, Cheile Crivadiei, Cascada Curcubeu și Turnul Crivadiei.
Nimeni nu va scăpa de apă de oarece aici exista o piscină cu apa calda și ciubăr. Noi vom folosi în prealabil piscina și pe lângă bălăceală va fi și o bătaie pe cinste cu apă.
Dacă este nevoie vom da comandă de platouri mixte pentru a servi masa. Vom servi bauturi si daca avem noroc vom avea si muzică . Într-un cuvant ne vom distra pâna la ora ce ni se permite de catre administrator.
Fiecare își plătește taxa de cort sau chiria la căsuță, intrarea în piscină și consumația.
Dimineață corturile trebuie sa fie strânse până la ora 10.
---------------------------------------------------
4. Cascada Șipot - În data de 21 Iulie va fi al 4-lea obiectiv ce il vom vizita. Cascada Șipot este situată în satul Merișor, la aproximativ 2 km de DN66, pe partea dreaptă în sensul de mers Petroșani - Hațeg.
În intersecția cu Merișor Sat ce duce spre dealul Babii, trebuie să ne încadrăm din timp pe banda de preselecție și să virăm strâns pe un drum foarte îngust, neasfaltat, care trece printre gospodării rurale și terenuri îngrădite.
Trecem pe sub un pod de cale ferată și o ținem tot înainte, la fiecare bifurcație rămânând pe partea dreaptă, până ajungem la pensiunea "La Cascada Șipot".
Cascada se află undeva în spatele pensiunii, la 2 minute de urcat printr-o pădurice, de-a lungul izvorului.
Vom cere autorizare de la proprietar să ne lase sa intram la cascadă.
---------------------------------------------------
5. Cheile Crivadiei – Va fi al 5-lea traseu și va fi doar prin apă
Prima oprire va fi în Crivadia. unde vom vizita Cheile Crivadiei, Traseu de mers prin apă pe o portiune de 3,5km dus/întors. ups...
Cheile Crivadiei sunt puțin mai sălbatice decât Cheile Băniței.
Există 2 variante de intrare în chei. Prima este o cărare prin stânga viaductului din dreptul satului Baru. A doua variantă este să coborâm în satul Crivadia, ieșind spre dreapta din drumul E79. Există un drum înainte de a ajunge la viaduct și altul puțin mai jos. Noi vom alege acestă varianta deoarece este mai simplu să lași mașina jos lângă râu, unde se intră pe traseu daca locul unde parcăm mașinile ne va permite asta.
E important să te echipezi pentru mers prin apă, deoarece încă de la intrarea pe traseu spre Cheile Crivadiei, vei merge prin albia râului. Cheile încep aproximativ sub viaduct, acolo unde râul iese dintre doi pereți stâncoși. Treptat cheile se îngustează. Se merge cel mai mult prin apă, ieșind ocazional în locuri unde găsim câte o fâșie de nisip sau pietre mai mari. La un moment dat, se ajunge la un ochi de apă liniștită, unde pereții cheilor sunt verticali și foarte aproape unul de altul. Acolo și încă în vreo două locuri, apa poate să ajungă și până la piept și a este nevoie să duci rucsacul deasupra capului. Bine înțeles că dacă apa este mare nu vom intra mai departe. Copii nu vor intra în chei mai departe ca să nu fie un risc pentru ei.
Zonele deschise alternează cu zonele foarte înguste pe aproape toată lungimea Cheilor Crivadiei. Apa nu este limpede, comparativ cu apa din Cheile Râmețului, dar nu pot spune că accesul este puțin dificil.
Râul nu are viteză sau putere în locurile mai adânci, deci aș putea spune că accesul este pentru oricine dorește să se ude. Nu poți merge prin Cheile Crivadiei fără să te uzi. Nivelul apei specific in unele perioade ajunge până la piept în anumite porțiuni.
Pereții Cheilor Crivadiei sunt aproape verticali, ajungând la înălțimi de câteva zeci de metri. În zonele cele mai înguste nu poți întinde de tot mâinile, adică distanța dintre pereți poate fi chiar și de 1 metru. Acesta este unul dintre motivele pentru care o parte din traseu este destul de întunecoasa. E posibil ca nici în cele mai frumoase zile soarele sa nu ajungă în acele porțiuni din chei.
Temperatura apei poate să fie una destul de scăzută, mai ales că umblăm în umbră aproape tot timpul. Sunt și zone mai deschise, iar pe măsură ce ajungem spre ieșirea din chei, se poate merge și pe pietre, pe lângă râu.
Ne dăm seama că am ajuns la ieșirea din Cheile Crivadiei, în momentul în care ajungem într-o poieniță unde este un teren îngrădit.
Cheile urcă şi tot urcă, când sunt mai largi, când mai înguste, mărginite de flori delicate de pădure, brusturi uriași, amintind de lumea de odinioară a dinozaurilor şi-a plantelor gigant. Cheile sunt cunoscute chiar şi de pe vremea dacilor, care le foloseau ca un fel de barieră naturală pentru a se proteja de invadatori.
Traseul prin Cheile Crivadiei durează aproximativ 2 ore dus-întors. Nu aș recomanda nimănui să parcurgă aceste chei pe vreme ploioasă pentru că e posibil ca nivelul apei să crească rapid după o ploaie.
Cred că ar fi neplăcut să rămâi izolat între 2 segmente înguste ale cheilor, fără posibilitatea de a ieși din chei, decât prin apă învolburată.
Recomandăm vizitarea cheilor cu echipament special de protecţie din neopren deoarece nivelul apei în anumite porţiuni poate depăşi 1-1,3 metri
Nu parcurgeți traseul desculți, riscați să vă taiați în tălpi, chiar dacă nu sunt cioburi posibil o piatră ascuțită să vă creeze probleme. Ideal ar fi să vă puteți încălța în papuci speciali de apă din neopren cu talpa aderentă, cauciucată. Se poate traversa canionul și în adidași obișnuiți. Utilizați o pereche care sunt pe ducă sa nu regretați dacă cumva se dezlipesc tălpile.
La întoarcere se pot folosi plăci de apă printre chei, dat atenție să nu vă loviți. Responsabilitatea vă aparține în caz de accidentare.
Nimeni nu va scăpa de apă la sfârșitul evenimentului. Va fi o bătaie pe cinste cu apă.
Noi am fost anul trecut pe Cheile Crivadiei si intrarea a fost gratuită. Sperăm ca și de această dată să fie la fel.
---------------------------------------------------
6. Cascada Curcubeu – Este al 6-lea obiectiv de vizitat și se află în Cheile Crivadiei, sat Crivadia, jud. Hunedoara.
După parcurgerea a aproximativ 200 de metri la intrarea spre Cheile Crivadiei se ajunge la confluența râului Crivadia cu râul Jgheabului, unde poți să te abați pe partea stângă circa 30 de metri și ajungi la Cascada Curcubeu.
La orele prânzului, când soarele se ridică suficient de mult, razele pătrund printre copaci şi se formează un curcubeu care rezistă destul de mult, de aici şi numele cascadei.
Atenție că pietrele sunt aluneccoase și la urcarea si la coborârea spre cascadă.
Noi am fost anul trecut pe Cheile Crivadiei si intrarea a fost gratuită. Sperăm ca și de această dată să fie la fel.
---------------------------------------------------
7. Turnul Crivadia - Va fi al 7-lea Obiectiv vizitat de noi. Se află în zona Cheilor Crivadiei, unde se poate ajunge foarte uşor la Turnul Crivadia care, în secolul al XVI-lea, a fost un punct de vamă pe vechiul drum care lega Transilvania de Oltenia.
Rezervația constituie o enclavă de specii termofile şi elemente dacice şi daco-balcanice, inclusiv 4 specii endemice: Thymus comosus, Hepatica transsilvanica, Symphytum cordatum şi Sorbus borbasii şi două specii rare:bDianthus petraeus şi Sesleria rigida. Se întâlnesc şi exemplare de liliac sălbatic (Syringa vulgaris), mojdrean (Fraxinus ornus) şi sorb (Sorbus borbasii). Aici este prezentă şi vipera cu corn (Vipera ammodytes).
---------------------------------------------------
După ce am terminat drumeția ne retragem spre casele noastre cu amintiri frumoase si unice ce ne vor face să revenim mereu și mereu în aceste locuri să le vizităm.
_________________________________________________
Simplu fapt că ai dat un clic că ești interesat/ă sau că participi la acest eveniment nu înseamnă că ai locul rezervat.
Rezervarea se face după ce vă înscrieți la aceasta drumeție pe grupul nostru de whats app.
Intră în grupul de whats app doar cine vine. Acolo vei primi mai multe informații despre drumeție și linkul unde să iți completezi fișa drumețului că să poți participa.
https://chat.whatsapp.com/EMCFJ5MdKuj4H8cxzID9Wc
Recomandăm la Cheile Crivadiei să aveți costume de neopren ca să simțiți temperatura apei mai ridicată și pentru confort și siguranță sporită.
Responsabilitatea în caz de accidente vă aparține în întregime.
Deci va rugăm mare atenție!